Sucombarea statului de drept la est de Prut este o realitate.

La est de râul intramoldovenesc Prut se află astăzi un teritoriu cu suprafaţa de 29.684 kilometri pătraţi şi o populaţie de 3.559.541 de locuitori (conform estimărilor demografice pentru anul 2012).

Dintre aceştia, un număr aproximativ de 800.000 de persoane se află în afara teritoriului. În diferenţă, obţinem cifra aproximativă de 2.759.541 de persoane care locuiesc astăzi în respectivul teritoriu.

Oraşul Kiev, capitala Ucrainei, are astăzi o populaţie de 2.812.000 de locuitori, pe un teritoriu municipal de 839 de kilometri pătraţi.

Cu o populaţie mai mică decât capitala celui mai întins dintre cele două state vecine şi un teritoriu controlat de autorităţile centrale mai mic cu 59 kilometri pătraţi decât suprafaţa Republicii Armenia (Hayastani Hanrapetutyun – Հայաստանի Հանրապետություն) vreo mie şi jumătate de persoane au încercat şi încearcă, de pe 27 august 1991 până în prezent, să construiască o ţară.

Aceste persoane sunt, după cum urmează:

– 380 de deputaţi în Sovietul Suprem ales la 25 februarie 1990 şi dizolvat în urma crizei politice din vara anului 1993 legată de aderarea republicii la Comunitatea Statelor Independente (CSI).

-104 deputaţi în Parlamentul ales la 27 februarie 1994.

-101 deputaţi în Parlamentul ales la 22 martie 1998.

-101 deputaţi în Parlamentul ales la 25 februarie 2001, alegerile anticipate declanşându-se în urma eşuării repetate a alegerii preşedintelui republicii, în urma reformei constituţionale din vara anului 2000, iniţiată de Parlament pentru a bloca instaurarea unui regim de dictatură personală a preşedintelui Petru Lucinschi.

– 101 deputaţi în Parlamentul ales la 6 martie 2005.

-101 deputaţi în Parlamentul ales la 5 aprilie 2009.

-101 deputaţi în Parlamentul ales la 29 iulie 2009, alegerile anticipate fiind convocate în urma rezistenţei societăţii moldave împotriva instaurării unui regim de dictatură personală şi de partid a preşedintelui Vladimir Voronin şi a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM).

-101 deputaţi în Parlamentul ales la 28 noiembrie 2010, alegerile anticipate fiind convocate în urma eşuării referendumului de modificare a constituţiei în sensul revenirii la alegerea prin vot direct a preşedintelui, fără a se propune corpului electoral şi acceptarea/respingerea unor măsuri care să asigure instaurarea unui regim semiprezidenţial şi echilibrarea ponderii puterii legislative, a celei executive şi a celei judiciare în stat.

– membri ai celor 14 guverne pe care le-a avut republica în perioada 27 august 1991-prezent (inclusiv toate departamentele de stat şi instituţiile aflate în subordonarea executivului).

– membri şi angajaţi (funcţionari publici de rang înalt) ai curţii constituţionale, curţii de conturi, consiliului suprem al magistraturii, curţii supreme de justiţie, procuraturii generale, serviciului de informaţii şi securitate, centrului de telecomunicaţii speciale, comisiei electorale centrale şi a altor instituţii care sunt fie responsabile de justiţie, fie sunt, conform constituţiei, autonome în exercitarea atribuţiunilor care le revin şi responsabile în faţa parlamentului republicii.

Dacă atribuim un număr convenţional de 20 de membri fiecăruia din cele 14 guverne ale republicii, mai adăugăm cei şase judecători ai curţii constituţionale, câte vreo 20 de membri pentru c.s.m. şi c.s.j. şi câte un cadru pentru reprezentanţii celorlalte entităţi menţionate mai sus, şi sumăm cu cei 1090 de deputaţi de toate legislaturile, obţinem cifra 1420.

Aceşti 1420 de cetăţeni au încercat timp de 22 de ani şi aproape 5 luni să construiască o ţară.

În anul 1420, dreptcredinciosul domnitor şi voievod al Ţării Moldovei Alexandru cel Bun a avut de înfruntat pentru prima dată în istoria statului medieval românesc de la nord de Milcov, est de linia vestică a Carpaţilor Orientali şi vest de Nistru, un atac otoman asupra cetăţilor moldoveneşti Chilia şi Cetatea Albă, apărând aceste avanposturi cu succes şi respingând iminentul atac terestru la scară largă al formaţiunilor militare otomane.

În ianuarie 2013, observăm un fapt istoric pe cât de interesant, pe atât de tragicomic: „statalitatea” moldovenească modernă, pe care unii cetăţeni o consideră veche de 654 de ani (tocmai din 1359, de când un nobil român vasal regelui Ungariei, Dragoş al lui Giula din Giuleşti, a trecut munţii ca să construiască o marcă militară de apărare a Coroanei Sfântului Ştefan de invaziile tătare, iară peste vreo 5-6 ani un subordonat al său, românul Bogdan, supus şi el Coroanei Sfântului Ştefan, nefiind de acord cu vasalitatea faţă de regele Ungariei, a iniţiat şi condus o revoltă a nobilimii româneşti de dincoace de Carpaţi, răzmeriţă care s-a soldat cu pălirea straşnică 😀 (înfrângerea definitivă 🙂 ) a detaşamentelor de cavaleri maghiari trimişi de regele lor să-i apere drepturile feudale asupra feudei şi, respectiv, a mărcii sale militare construite cu osânda nobililor şi în sudoarea frunţilor ţăranilor de prin părţile Baiei şi a Rădăuţilor) s-a cam… consumat.

Şi nu mai avem nici stat de drept.

Şi nici zmeul nu mai e cu noi… 😀

Anunțuri
Published in: on Ianuarie 19, 2013 at 9:13 pm  Comments (4)  

The URI to TrackBack this entry is: https://dannicu.wordpress.com/2013/01/19/sucombarea-statului-de-drept-la-est-de-prut-este-o-realitate/trackback/

RSS feed for comments on this post.

4 comentariiLasă un comentariu

  1. „În anul 1420, dreptcredinciosul domnitor şi voievod al Ţării Moldovei Alexandru cel Bun a avut de înfruntat pentru prima dată în istoria statului medieval românesc ”

    Tara Moldovei,iar statu-i ruminesc … 😆 e tare de tot

  2. „“statalitatea” moldovenească modernă, pe care unii cetăţeni o consideră veche de 654 de ani (tocmai din 1359, de când un nobil român vasal regelui Ungariei, Dragoş al lui Giula din Giuleşti, a trecut munţii ca să construiască o marcă militară de apărare a Coroanei”

    …capitala Baia este amintita in documente mai inainte de venirea lui Dragos 😉 care domnise un an si ceva,dovedise sa consrtruiasca o capitala cu restu centre a ruminizmului 😆 … insasi Dragos saracu stiea ca este rumin? 😆 ,cred ca nu…Maramures care n-a stiut de papucul roman si Dragos rumin?,…de ce nu…Nici Moldova na lustruit papucii veneticilor 😉 …

    Pasteti gisca 😉 …

  3. […] Read more […]

  4. TianDi:

    decât să paşteţi voi măgarii, mai bine paştem noi gâsca.

    Plimbă ursu’ 😉


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: