Ne este frică

I

1

Ne este frică să ne recunoaştem greşelile nu în modul maximalist în care o facem de obicei, turnându-ne cenuşă în cap şi auto-denigrându-ne, ci dându-ne seama că unde nu facem bine, acolo trebuie să ne corectăm.

De ce avem această frică? Pentru că după ce ajungem la concluzia corectă, va trebui să acţionăm spre a ne corecta. Şi nu vrem. Suntem comozi.

2

Ne este frică să conştientizăm că distanţa dintre noi, cei mici, şi ei, cei mari, există mai mult în propriile noastre minţi, decât în cadrul realităţii obiective. Preferăm să considerăm că vom fi întotdeauna cei care suntem, o populaţie periferică, alcătuită din câteva milioane de individualişti feroci care totuşi dau vina pe societate pentru propriile lor insuccese.

De ce avem această frică? Pentru că ne place tuturor ca altcineva, celălalt de lângă noi, să fie învinovăţitul. Şi ne convine să avem întotdeauna dreptate, chiar dacă înotăm în defetism şi lâncezeală.

3

Ne este frică să recunoaştem că limba pe care o vorbim aici se numeşte română şi îi dăm acestei limbi definiţii politice şi ştiinţifice (care nu coincid). Ca apoi să rămânem, atât politic, cât şi „ştiinţific”, pe vechile poziţii.

De ce avem (nu doar preşedintele Parlamentului, ci o grămadă de oameni „de bine” de pe la noi) această frică? Pentru că dacă recunoaştem în constituţie limba română, o parte însemnată dintre noi va rămâne fără obiectul muncii. Şi nu vrem asta.

II

1

Ne este frică să iubim ceea ce trebuie să iubim conform fiinţei noastre, conform cu ceea ce suntem. Ne batem cu pumnul în piept că suntem ceva, ceva diferit, ceva al nostru, nu ca ei, nu ca „aceia”, „aceia care ne-au trădat”, „care n-au tras niciun foc de armă ca să ne apere”, „aceia cu ţigani”, „cu manele”, „nesuferiţii aceia”, „ îngâmfaţii”. Dar când rămânem doar noi în singurătatea noastră sau când ne manifestăm bucuria, durerea, dorul, când ne botezăm copiii, când ne cântăm dragostea, când ne îngropăm morţii, masca pe care ne-o punem dispare.

De ce avem această frică? Pentru că noi fugim de noi. De noi înşine. Noi vrem să scăpăm de amintiri, de trecut, de ceea ce a fost. Noi vrem să vină mai repede viitorul cel frumos, curat, spaţios, îndestulător.

2

Ne este frică să ne răstim la şoferul de „rutieră” care ne înghesuie ca pe sardine în „rutiera” lui. Şi ne duce spre viitorul cel frumos, curat, spaţios şi îndestulător. Ne temem să luptăm cu mafia, cu fărădelegea, cu adaosurile comerciale halucinante şi firmele căpuşă, cu intermediarii protejaţi de „patroni” care au relaţii „sus”, cu funcţionarii publici care-şi cumpără funcţiile cu euro. Înghiţim în sec. Şi-i lăsăm pe toţi aceştia să controleze în continuare fluxurile financiare din această „ţară”. Există „organele competente”. Dacă ele nu fac nimic, vezi explicaţia de la I.2.

De ce avem această frică? Pentru că ni se inoculează, de când suntem în faşă, ideea că „nu e bine să vorbeşti în public” despre anumite lucruri, iar dacă vorbim prea tare adulţii, care ar trebui să ne deprindă să vorbim cât mai bine şi să nu avem complexe, ne ameninţă „Las’ că vezi tu acasă”. Pentru că şi ei, adulţii, şi noi, cei care eram cândva copii, suntem aceiaşi.

3

Ne este frică să ne revendicăm libertatea, să fim aşa cum vrem să fim, să spunem ce vrem să spunem. Ne temem să ne lăsăm de ură, minciună, înşelătorie. Să descoperim surprinşi că de multe ori, ceea ce vrem să spunem, în interiorul nostru, este… adevărul, iar ceea ce scoatem pe buze e minciuna. Ne temem să avansăm spiritual.

De ce avem această frică? Pentru că nu vrem să fim singuri în acest demers, nu vrem să fim priviţi drept nişte loseri. Nu vrem să fim perdanţii sistemului, aruncaţi fiind la marginea unei societăţi în care altele sunt criteriile de selecţie pentru ascensiunea de status.

III

Suntem o populaţie formată din indivizi care au frici pe care le prezintă altora sub formă de curaj şi temeritate. Indivizii din populaţia căreia îi aparţinem se mint pe ei înşişi. Ne mişcăm, ca indivizi, într-un mare tărâm al minciunii şi al ipocriziei. Al fricii de a schimba ceva. Şi al bucuriei că atunci când cineva vrea să schimbe ceva şi e pe punctul de a reuşi, i se dă la cap pentru asta. Ceea ce înseamnă că putem respira uşuraţi, pentru că lucrurile vor rămâne la fel. Şi nu mai e nevoie să facem eforturi.

Ne este frică.

Şi rămânem aşa cum suntem.

Şi nu se schimbă nimic.

Anunțuri
Published in: on Septembrie 27, 2012 at 12:55 pm  Comments (5)  

The URI to TrackBack this entry is: https://dannicu.wordpress.com/2012/09/27/ne-este-frica/trackback/

RSS feed for comments on this post.

5 comentariiLasă un comentariu

  1. Părerea mea (subiectivă poate) este că această ieşire sufletească a ta a marcat un nivel nou, greu de depăşit, în dezvoltarea, devenirea ta o personalitate a Neamului.
    Am cu ce mă mândri şi asta mă face să visez mai des în full HD subtitrat în română! 🙂

    • Voland, cheama-i pe alde Beghemot, Azazello si Koroviev, si hai sa zburam ca vantul peste munti, pe caii nostri negri. http://www.youtube.com/watch?v=Mz6EFiXbcT8 ia o piesă, o tu, „Master of the Underworld” :))))

  2. Nu ne este frica daca stim ca din 653 de ani de a apariatia oficiala a Tarii Moldovei, a neamului moldovenesc si a limbii moldave – nuiumai vreo 50 de ani la inceput si acesti 21 ani acum am fost LIBERI si Srtapani in propria tara intreaga si mai mult decat injumatatita acum, infruntand cu acest nume de MOLDOVENI si de limba nepretentioasa mai mult de jumatate de mileniu de neintrerupta OCUPATIE straina. Dacii in numai 165 de ani de ocupatie IMPERIALA Romana au capitulat in fata ocupantilor si au trecut sun numele identitatea Romana, nedereapta, falsa, amorala, tradatoare de tati si strabunei, de stramosii adevarati getodaci. MOLDOVENII – au rezistat si nu si-au pierdut numele, identitatea si limba, n-au devenit nici turci, nici rusi, nici sovetici sin Sovetrtia sau Moscovoa, vorbitori de limba sovietica. Acum cand au iesit la liman si au capatat Sfanta LIBERTATE – s-a mai gasit un „frate mai mare”, care vrea sa-i lipseasca, sa-i „smechereasca” de numele, identitatea si limba lor, propiunandu-le sa se numeasca cu numele lor de mostenitori nevrednici, de tradatori ai stramosilor daci, de „smecheri” care pentru parvenire si-au luat numele dusmanilor de moarte ale dacilor ca sa amageasca lumea ca ar fi din viţa de la Roma, nume de „slugoi” zombati ai perfidei si criminalei capitale ridicate si marite cu aurul stramosilor daci. Ce vor aceste slugi ale Impereiului Inrobitor, ce ne propun altceva, daca nu CAPITULARERA, INGENUNCHEREA in fata Imperiului si trecerea sub numele de limba ce-i venereaza pe ocupanti de „Romani -„români” (jn loc de „daci”, „geti”, „mold-davi” etc.) A cui? – A noastra, a moatra a „dacilor liberi” de la Est de Carpati, unde Romanii n-au indraznit sa treaca si sa ne cucereasca in veacul II-IV e.n., dar zombatii doresc sa continue victoriile Romei si de trecere sub nume imperial „Romanizat a urmasilor „dacilor liberi” si in deceniul doi al veacului XXI. – „Spasiba”, frate din viţă nobila de la Roma. N-avem nevoie de nume strain de imperiu, in care n-am fost niciodata Romani, cum nici voi n-ati fost niciodata ca noi Rusi si Sovietici. Noi avem numele nostru Sfant, de care ne-am tinut si ne tinem si cu el am rezistat ocupatii a cateva imperii. Numel nostru e un nume de cinste in lume, numele vostru e unul de rusine si ocara de fii de daci care acceptati sa fiti si azi robi cu numele Romei, mostenitori nevrednici ai Daciei strabune., un nume imoral, careincalca porunca a zecea a Domnului si cu el n-aveti d unde trai ani multi fericiti pe pamant. Duceti-va singur pecetea de robi, crucea pacatelor savarsite numai de voi si nu fiti „smecheri” punandu-ne-o noua in spate. Noi o avem pe a noastra, paote nu cu mai putine pacate, dar sunt pacatele noastre, nu si ale voastre pe de asupra. Ne vom duce cu DESTOINICIE crucea noastra a Neamului de geto-daci liber de la „Mold”-„dava”.

  3. (continuare)
    Acum se descopera ca Roma neputandu-i invinge FIZIC si pe „dacii liberi”, a pus la cale DISTRUGEREA IDENTITARA prin interzicerea, stergerea din istorie a numelui de „Dacia” si „daci” si inlocuirea sa ori cu numele de „barbari”, ori cu cel de „Romani”. Aceasta misiune si-a luat-o Biserica de la Roma, care se spune ca a obtinut interzicerea numelui de „daci” la unul din primele sinoade (urmeaza de precizat) dupa care la anglo-saxoni numele Daciei a fost inlocuit cu cel de Moldava/Moldau/Moldova si pana azi la englezi si americani „Moldova” inseamna o tara straveche, uitata, de poveste, de legenda, dar care nu exista si daca cineva nu doiresti sa comunice locul, adresa, detinati -spune ca in filmul „RED” ca se duce la „Moldova” sau sunt originari din Moldova („de nicaieri”, „secret”). „Mold” („mould”) in anglo-saxona avand o multime de sensuri: 1) „albie, covata, râu, izvor, matca” – de aici raul nostru Moldova, dar si raul din Cehia „Moldau/Moldava” – in germana, italiana, spaniola, portugheza si numai in romana si slava „Vltava”, cu cascada Moldau/Moldava, trecatoarea in muntii Metaliferi „Moldau/Moldava”; 2) ” mucegai, pamant in putrefactie, colb, praf, humus, ţărână,sol, pamant”, de la care provine numelui orasului norvegian „Molde” si probabil si teritoriul est-carpatin al Daciei uitate cu soluri bogate in humus -„Moldova”; 3) „forma” ( de turnat metal, sticla,mase plastice, aluat ), „croi” (la croit), „matrice”, „model” (de aici „molding” si „moda”), „etalon” – legat de acest sens fiind localitatea de stravechi turnatori de metal „Moldava” la 25 km nord de orasul Kotovice, Cehia, precum si orasul slovac cu traditii vinicole „Moldava -nad-Bodvou”. In numele „Moldava” (mold-dava) se vede clar cuvantul geto-dacic „dava” – „cetate”, „urba”, „oras”, ceea ce ar fi insemnat un centru al turnatoriilor („bailor”) de metal.
    „Moldava/ Moldau/Moldova” ar fi deci numele nou prin care a fost inlocuit numele interzis al Daciei Libere, indeosebi regiunea ei vestica pana la Visla, Muntii Metaliferi, hotarul cu triburile germanice.
    Dupa 16 secole, la formarea statului unit Moldovalahia cu identiitatea de moldovalahi si limba moldovalaha dupa 1859 – Biserica Romei n-a uitat de porunca de razbunare fata de numele „daci” si”Dacia” si contrar propunerilor de a numi tara Dacia, la care aderase si Eminescu cu societatea „Dacia” de la Viena, Imperiul Austro-Ungar prin „calul sau Troian” – „curentul latinist” din Transilvania Austro-Ungariei au reusit impunerea numnelui tarii si a limbii din radacina imperiala „Roma-Roman- Romania”, ceea ce a insemnat o noua lovitura data urmasilor Daciei, o noua subjugare spirituala si identitara, o noua razbunare pe geto-daci. Astazi „slugoii” Romei prin „vrageala” numelui identitar si de limba vor sa ne suceasca mintile si sa ne ingenuncheze in fata Romei perfide si a calaului Traian – intr-atat a fost de mare URA Romei fata de Dacia si daci. Presupunem ca aceasta ura tine si de caderea Romei sub loviturilor Gotilor, care mai figureaza si ca „geti” in lucrarea „Getica” (nu „Gotica”), trib considerat germanic, dar caresa atace Roma intr-un mod straniu a pornit spre Dacia Libera trecand prin bazinul raurilor Moldava (Vltava) si Moldova si ajungand la Getii Liberi ca sa atace si sa elibereze Dacia si toata peninsula Balcanica ajungand la Roma. La Roma acest cuceritori nu s-au comportat ca germanii, ci intr-un mod bland, corect si drept ca de adevarati geti si crestini – n-au devastat si n-au distrus Roma. Daca getii (dacii liberi) in comuniune cu alte triburi germanice si slave au facut sa cada Roma – atunci nu e de mirare osardia bisericii Romei de a sterge din istorie numele stramosilor nostri traco-geto-daci si a-l substitui cu numele lor pacatos de ucigasi ai populatiei de barbari ai Daciei si de violatori ai populatiei femenine a Daciei, de jefuitori a circa 250 tone de aur si 500 tone de argint din tezaurul dacilor pentru urmasi.
    Si dupa toate acestea sa mai vrea moldovcenii, urmasi ai dacilor lliberi – sa devina „romani”, vorbitor de limba romana? – Niciodata, in Vecii Veciilor!

    • Ion, multumesc pentru spam. Esti un „dulce”. Ar trebui sa va invati sa scrieti si voi ceva original, nu sa distribuiti si redistribuiti in nestire rahatul pe care vi-l baga pe gat site-ul „Moldovenii.md”.

      Voland, sa traiesti! Ne vedem in curand, o sa te sun eu cand ajung pe meleagurile transprutiene.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: