1997-2010. S-a schimbat ceva?

Cu ocazia împlinirii a 21 de ani de la intrarea în vigoare a deciziei de adoptare a alfabetului latin pentru limba română vorbită în stânga Prutului, propun atenţiei cititorilor acestui blog stenograma unei ediţii a emisiunii „Doar o vorbă să-ţi mai spun” a filologului George Pruteanu, datând din îndepărtatul an 1997. Lectură plăcută!

LIMBA DIN BASARABIA

Bună seara români, oriunde v-aţi afla. După 1989, s-au întins între noi şi Basarabia, adică între noi şi noi, tot felul de poduri de flori. A trecut vremea, au trecut ani, luni, ore, momente şi mai ales momentul. Între timp, florile s-au ofilit de mult şi lucrurile s-au complicat teribil. Eu am mai spus şi nu mi-e jenă să repet: noi nu avem a ne uni cu nimeni. Ni s-a amputat o mînă şi această parte care ne lipseşte va reveni cîndva la trup. Dar, din punct de vedere logic şi stilistic, e absurd a spune că trupul se uneşte cu mîna lui. E o reîntregire, nu o unire.

Mă întreabă unii telespectatori dacă e corect să se spună “Republica Moldova”. E corect doar din punctul de vedere al politicii şi al politicienilor, care nu este şi cel al adevărului gol-goluţ. Această denumire arbitrară e o pură convenţie, la fel de bine i se putea spune acelui spaţiu Republica RibenTov sau Republica MoloTrop. Adevărul e unul, el e în hrisoave sfinte şi nu în aberaţiile clipei.

Dar eu despre limbă voiam să spun ceva. Am mai vorbit despre graiul românesc din Basarabia şi am deplîns gradul destul de înaintat de alterare faţă de limba românească normală. Bineînţeles că altoiurile, contorsionările şi implanturile rusofone, în straturile încă superficiale ale limbii române de acolo, nu îndreptăţesc în nici un fel neserioasa născocire numită „limba moldovenească”. Spuneam, totuşi, că aceia care au de-a face pe plan profesional cu limba (filologi, profesori, editori, ziarişti, scriitori etc.) trebuie să se dea de ceasul morţii pentru a înlătura parazitismele rusogene şi pentru a salvgarda spiritul şi forma limbii române autentice. Citam atunci o carte apărută în româneşte la Editura Hiperion din Chişinau, în care se strecuraseră prea multe construcţii care numai româneşti nu erau, şi pe care un bun vorbitor de română le-ar fi înlocuit uşor.
Pe de altă parte, însă, tot eu vin şi zic că nouă, celor din partea asta a Prutului, ne trebuie ceva mai multă îngăduinţă. Prea uşor ne lăsăm cuprinşi, uneori, de un aer superior sau condescendent faţă de ceea ce nouă ni se par „ciudăţeniile” vorbirii românilor din Basarabia. Uităm, atunci, nenorocirile imense pe care le-au suferit, atît în planul pur fizic, al existenţei cotidiene, cît şi în planul mai abstract, al structurilor limbii, românii de dincolo de Prut. Nu putem cere unui om peste care a trecut un tanc, chiar dacă a scăpat cu viaţă, să fie zîmbitor, stas şi impecabil. Peste limba română din Basarabia a trecut fără milă tăvălugul rus (şi cînd spun fară milă nu e doar o metaforă: în jurul lui Ilaşcu sunt bare de fier adevărat, fier-fier, nu figuri de stil!). S-au distrus vieţi acolo, pentru cuvinte româneşti! Vreau, deci, să spun că ne trebuie o doză suplimentară de înţelegere pentru catastrofele abătute asupra limbii româneşti din Basarabia, care e vie, dar încă beteagă, şi nu suntem Mîntuitorul ca prin minune s-o facem să se ridice şi să umble ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat.

Din partea d-nei Cătălina Stan, care lucrează în Basarabia şi din partea d-lui Igor Vatamaniuc, am primit două scrisori substanţiale concentrate asupra acestei probleme. Dl. Vatamaniuc îmi trimite şi un articol, în facsimil şi în transcriere. Articolul, cu litere chirilice, e din anul 1939, dintr-un ziar din Transnistria, şi evidenţiază halul în care era schingiuită acolo limba vechilor cazanii (şi trebuie să vă imaginaţi că ceea ce se întîmpla în Transnistria a fost apoi transplantat, timp de zeci de ani, în Basarabia). Articolul vădeşte eforturile bestiale de înghesuire a limbii româneşti în patul lui Prokustovski, ca să zic aşa, adică de rusificare forţată. Evidenţierea în scris a particularităţilor de pronunţie moldoveneşti făcea şi ea parte din diversiunea de a pretinde că e o limbă diferită: în articol e scris „şiinţarea”, în loc de „fiinţarea”, „n-avé” în loc de n-avea, „întiedică” în loc de împiedică, „slăbăşiunii” în loc de slăbiciunii ş.a.m.d. Dar ascultaţi o frază întreagă: „Prişina biruinţii a armiei ghermane, după părerea lui Ghitler, este nu numai in gheroizmu şî sînejertvuirea soldaţilor, în desăvîrşirea tehnişii de luptă şi cvalificaţia nantă a alcătuinţii de comăndiri, dar, şi mai glavnic, în nesposobnişia de viaţă a statului Polişesc”. După ce a fost astfel batjocorită şi căznită, sigur că româna de acolo nu mai e cum a fost. Concluzia puţinelor mele minute e simplă: să nu-i privim ironic pe vorbitorii basarabeni, ci să-i ajutăm ca pe nişte răniţi! Bună seara români, oriunde v-aţi afla!

George Pruteanu

http://www.pruteanu.ro/0rapid/04doaro/doaro.htm

P.S. Mergeam cu câteva zile în urmă pe bulevardul Ştefan cel Mare şi am văzut pe un ecran electronic: VĂ FELICITĂM CU ZIUA INDEPENDENŢII.

De fiecare dată când văd o asemenea porcărie lingvistică, mă tot bate gândul că există în ţara asta câţiva oameni (3-4) care stau în spatele unui pupitru, undeva într-o clădire cenuşie şi introduc intenţionat greşeli în toate panourile, inscripţiile, mesajele, reclamele. Ca să ne enerveze.

Însă dacă e să intru în piaţa agro-alimentară situată într-un mod atât de nefericit în chiar centrul unui oraş care se pretinde capitală europeană şi dacă stau să ascult cu atenţie limba română pe care o vorbesc concetăţenii noştri care îşi fac veacul pe acolo, îmi dau seama că de fapt la conspiraţia despre care vorbeam anterior nu participă doar 3-4 răuvoitori, ci o populaţie întreagă, în mod inconştient şi, într-un fel, nevinovat, dar cu nimic mai puţin… trist.

Anunțuri
Published in: on Septembrie 1, 2010 at 9:42 am  Comments (2)  

The URI to TrackBack this entry is: https://dannicu.wordpress.com/2010/09/01/1997-2010-s-a-schimbat-ceva/trackback/

RSS feed for comments on this post.

2 comentariiLasă un comentariu

  1. foarte util si imbucurator acest post.

  2. multumesc de discutie si de pasiunea pe care o pui in a scoate in relief problemele acute din Moldova.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: