Şi cu asta, ce-am făcut?

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am făcut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouă guvernare,
Si cu asta ce-am făcut?
Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie,
Si cu asta ce-am făcut?
Ia coruptia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Si cu asta ce-am făcut?
Pentru-a câstiga o pâine,
Multi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin tări străine,
Si cu asta ce-am făcut?
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Si cu asta ce-am făcut?
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am făcut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
ţara-i plină de vedete,
Si cu asta ce-am făcut?
Pleacă-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarăsi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am făcut?

(Constantin Tănase, 1945)

P.S.: Orice asemănare cu ziua de astăzi reflectă caracterul ciclic al istoriei naţiunii noastre, caracter datorat eternei ne-trageri de concluzii şi învăţăminte din greşelile trecutului, trăsătură care ne caracterizează pe noi, românii, oriunde ne-am afla.

Şi acum, pentru că tocmai am ieşit din ziua de 24 august, zi în care cu 66 de ani în urmă glorioasele hoarde alcoolizate şi abrutizate de „eliberatori sovietici” au ocupat oraşul nostru românesc Chişinău, inserez o poezioară scrisă tot de către genialul Constantin Tănase al Bucureştilor anilor 40, dedicată tot lor, „dragilor noştri eliberatori sovietici”, mânca-le-ar casa pustia şi neamul nemernicia:
Rău era cu “der, die, das”
Da-i mai rău cu “davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moşie
Haraşo tovărăşie.

Vă mulţumim pentru eliberare, dragi tovarăşi!

Vă mulţumim, tovarăşe prim-ministru Vladimir Filat, că pactizaţi cu duşmanii propriului dumneavoastră popor, mergând pe furiş şi pe ascuns să puneţi flori la monumentul edificat de ocupanţi pentru ocupanţi! Ia spuneţi, tovarăşe prim-ministru, cum e să comemorezi 28 iunie 1940 şi să sărbătoreşti 24 august 1944 depunând flori pentru cei care ne-au rupt din nou de la România? Nu simţiţi puţină…. dedublare de personalitate? Sau o atenuează pragmatismul?

Anunțuri
Published in: on August 24, 2010 at 10:15 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://dannicu.wordpress.com/2010/08/24/si-cu-asta-ce-am-facut/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: