Coeziune și unitate națională

În acest articol vom vorbi despre coeziunea dintre oameni. O coeziune care, timp de două secole, a fost prejudiciată de vitregiile istoriei. Și care, acum capătă șanse să se refacă. Cum anume? Prin ”pansarea” rănilor deschise, adică trecerea cât mai frecventă a graniței de pe Prut.

Din păcate, în România încă mai predomină o serie de stereotipuri legate de Republica Moldova. De la ”pe străzile voastre circulă tancurile?” la ”voi aveți lumină?” nu e o distanță prea mare. Pentru mulți dintre românii din țară Basarabia este încă prea puțin cunoscută. Ei n-au fost niciodată acolo. Chiar dacă mulți dintre ei cunosc cu ochii închiși străzile Barcelonei sau ale Parisului.

La fel ca în lumea medievală, când necunoașterea suprafeței întregii planete îi făcea pe bunii creștini din Europa să presupună că noile continente sunt populate cu monștri zoo- și antropomorfi, puținii români care merg, din an în Paște, în Moldova, sunt foarte surprinși să vadă inscripții în românește, să audă lumea pe stradă vorbind în română.

Mai au românii din dreapta Prutului un nărav: întotdeauna accentuează diferența dintre un mal și celălalt. Replica: ”Nu vin la voi pentru că…” e simptomatică. Acest la voi se aplică în cazul ungurilor, bulgarilor… dar și în cazul românilor din stânga Prutului. La voi înseamnă că Republica Moldova e o țară străină României. Înseamnă că se și dorește ca ea să rămână așa în continuare.

Între țigările ieftine, vinul bun, ”limba moldovenească”, Voronin, impresiile pe care le au românii din dreapta Prutului despre confrații lor de peste râpă variază foarte mult. Unii îi tratează pe basarabeni cu milă. Alții, cu îngăduință. Alții se tot oftică de fiecare dată când cineva aduce vorba la cei ”de dincolo”. Foarte puțini, însă, preferă să rupă cercul vicios și să înceapă să cunoască în mod real Republica Moldova.

Și nu e greu deloc, să știți! În loc să asculți impresiile unora, de ce să nu mergi la gara Filaret, unde ai microbuze care te duc la Chișinău în 7-8 ore cu prețuri destul de acceptabile, să petreci un anumit timp în oraș și (e de preferat) în afara lui, vizitând și alte locuri din Basarabia, și să te întorci înapoi când vei dori tu? De ce să te bazezi la nesfârșit pe părerile altora, când poți să ți-o faci pe a ta proprie?

Românii din țară trebuie să meargă în Basarabia nu ca simpli turiști străini. Asta pentru că Basarabia nu e o țară străină de România. Ei trebuie să conștientizeze că mergând peste Prut efectuează, în mod simbolic, un act de reîntoarcere la unitatea pierdută a poporului, de cicatrizare a rănilor provocate pe parcursul secolului XX de către forțele ostile integrității teritoriale a națiunii române. Numai prin cunoașterea situației din Basarabia, prin cunoașterea reciprocă dintre oameni se va putea cândva reface ceea ce s-a pierdut în 1940.

Anunțuri
Published in: on Noiembrie 18, 2009 at 9:47 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://dannicu.wordpress.com/2009/11/18/coeziune-%c8%99i-unitate-na%c8%9bionala/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: